Transformarea visul GEANINEI în realitate

Transformarea visul GEANINEI în realitate

Geanina este o româncă de 32 de ani, mamă a unui băiat frumos de 12 ani, care se afla printre străini, luptându-se între viață și moarte. De 3 ani luptă cu CANCERUL, o boală perfidă care i-a zdrobit visele. internată de urgență în Spitalul UMC din Amsterdam, după mai multe complicații (embolie pulmonară, diabet zaharat de novo), a dobândit și o infecție intra spitalicească (MRSA – stafilococ auriu), aflându-se în stare foarte gravă, cu puține momente în care este conștientă.

Greutatea cazului
După mai multe discuții avute cu cei din spitalul din Amsterdam, în care au trimis de mai multe ori informații eronate, cu greu am reușit să înțelegem realitatea.
Geanina se afla în stare foarte critică. Cei din Amsterdam evitau rezervați privind repatrierea medicală a ei atât pe cale aeriană cât și rutieră. Nu credeau că va rezista pe timpul repatrierii.
Mobilizarea în strângerea de fonduri

La solicitarea familiei am început să căutăm și să găsim soluții privind modalitatea de repatriere a Geaninei, suma strânsă de familie ridicându-se la 1.200 €,. Inițial credeam că ne încadrăm în sumă, dar după discuțiile cu spitalul și medicul curant, constatam că trebuie să ne reorganizăm, costurile depășind 6.000 € (targă la bord), moment în care, împreună cu familia, am decis să organizăm o campanie de strângere de fonduri printre cunoscuți și în mediul online.

În doar 5 zile am reușit, datorită vouă, cei cu inimă mare, empatici și cu dorința de a ne sprijini, să strângem suma totală în valoare de 22.312 lei.
Presiunea transferului
Cum starea ei se deteriora pe zi ce trece, numărul zborurilor devenind din ce în ce mai puține, am început să cerem sprijinul Directorului de la TAROM pentru a ne sprijini în repatrierea Geaninei. Un român pentru români, un om cu suflet foarte mare, care a fost și este alături de români și așa am reușit să obținem o reducere substanțială de 2.000 €, poate o sumă mică pentru unii, dar pentru noi a fost suficient cât să ne încadrăm în banii strânși în cele doar 5 zile. Să nu uităm totuși că nici cei de la TAROM nu stau bine, majoritatea angajaților fiind în șomaj tehnic.

Ziua cea mare
Eram bucuroși că pusesem totul la punct, bilete plătite, targă la bord plătită, Ambulanța din Amsterdam plătită. Aveam confirmarea din partea Centrului Operațional al Situațiilor de Urgență privind preluarea ei de la Otopeni de către Ambulanță și Acceptul de internare în spitalul Județean Oradea.
În jurul orelor 03.00 am fost sunați să ne comunice că Geanina este acum dependentă de oxigen și că vom avea nevoie de oxigen pe timpul zborului. Simțeam că înnebunim, că este ireal, că nu poate fi posibil așa ceva. În doar 4 ore trebuia să sunăm oamenii de la Tarom, să-i aducem de acasă, să reușim să avem și oxigen pe avion. Orele treceau, simțeam că nu mai rezistăm presiunii, vedeam cum șansele de repatriere erau din ce în ce mai mici, dar datorită oamenilor devotați și dornici de a ajuta, cu o mobilizare generală, am reușit să avem și acest lucru. Lucruri imposibile de altfel, dar încă odată datorită lor am reușit să transformăm IMPOSIBILUL în POSIBIL si asta doar prin ajutorul angajaților TAROM.

A urmat zborul către Amsterdam; în avion descopăr o altă echipă minunată, Piloți și însoțitori de zbor cu care mai avusesem doar în ultimele luni vreo 5 repatrieri medicale.
Atunci a fost primul contact cu Geanina, se afla într-o stare mult mai gravă decât ne așteptam, Hemoglobina era cu mult sub 5, saturația de Oxigen era de doar 90% cu un debit de 4 litri/min. Noi am făcut promisiunea familiei că o vom aduce acasă și asta am făcut, cu toate probleme apărute pe timpul zborului. Dar am reușit, aterizați în București, Ambulanța era pregătită, ne așteptau, a fost o altă bucurie de a-mi reîntâlni foști colegi cu care uneori făcusem echipaj. După o scurtă oprire în care explicam echipajului medical ce trebuie făcut pe timpul transportului, ea și-a continuat călătoria către Oradea, acum pe cale rutieră.
Tragedia unui sistem mai bolnav decât pacienți
În jurul orelor 01.00 ambulanța ajunge la Oradea, dar surpriză, managerul spitalului uita-se să anunțe UPU despre sosirea ei și de aici o întreagă nebunie (asemănătoare ca și moartea domnului Lăzărescu). După mai multe plimbări între spitalul Județean și spitalul Municipal din Oradea, cu stupoare familia a fost înștiințată că nimeni nu vrea să o interneze. Cu toate că Ministerul Sănătății si Centru Operativ pentru situații de Urgență au trimis informările necesare privind repatrierea medicală.
Lupta continuă pentru Geanina
Acum ea se află într-un Centru de recuperare Privat, unde costurile zilnice doar de cazare se ridică la 200 lei, la care se adaugă costurile cu analizele, tratamentul și îngrijirile care pot ajunge și la 10.000 lei lunar.

Cei care doresc să continue sprijinul în tratarea Geaninei pot face donații în contul deschis de familie
la Banca Transilvania, Oradea, România.
Cont lei IBAN: RO30BTRLRONCRT0318641401 pe numele ROINIȚĂ DIMACHE DANIEL

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *